Sahara Verde

Mai multe despre Tassili n'ajjer link eng - Cea mai mare operă de artă preistorică din lume: Tassili n'Ajjer

🔴 Adânc în deșertul Sahara, ascuns printre formațiuni stâncoase care sfidează timpul, se află o enigmă antică. Un muzeu în aer liber cu mii de gravuri și picturi care par să șoptească povești uitate. Cine au fost creatorii lor? Ce ritualuri misterioase au descris ele? O descoperire care îi derutează pe experți și lasă mai multe întrebări decât răspunsuri.

https://youtu.be/5ivknzuN4mo?si=_yRBM8v78_z--aQy

Legendă, cuprins și rezumat - editorial : (durată 06:00)

De la Sahara verde la Amazonia fertilă – o călătorie epocală și transcontinentală

I. Prefață: Conexiuni ascunse între trecut și prezent

Editorialul pornește de la o realitate aparent paradoxală: Sahara, unul dintre cele mai aride locuri de pe planetă, furnizează anual nutrienți esențiali – precum fosfor – pentru Amazon, cea mai verde pădure tropicală din lume. Această punte invizibilă este formată de particule fine ridicate din altădată de când Sahara era… verde.

II. Sahara – un ecosistem schimbător

În intervalul 15.000–5.000 î.Hr., regiunea sahariană a experimentat „Perioada Umedă Africană”, caracterizată prin:

Lacuri și ape curgătoare, precum Mega‑Chad (~400.000 km²).

Peisaje umede cu vegetație savanică, confirmate de gravuri rupestre din Tassili n’Ajjer, Wadi Sura și situri din Ténéré, zone care atestă viață umană sedentară, pescuit și agricultură timpurie .

Mecanisme orbitale game principale (Milanković) și feedback climatic prin scăderea albedoului datorată vegetației, care au prolongat perioada umedă .

În jurul anului 5.500–5.000 î.Hr., această perioadă s-a încheiat brusc, iar Sahara s-a transformat treptat într-un deșert arid, lăsând în urmă depozite bogate în minerale.

III. Bodélé – depozitul fosil al Mega-Chad‑ului

Astăzi, Bodélé este cel mai activ punct de producție de pulbere minerală la nivel mondial. Acesta emisă, zilnic, aproximativ 700.000 t de praf în aproximativ 100 de zile pe an, curenții atmosferici fiind canalizați prin culoarul Tibesti–Ennedi . Sedimentele sunt bogate în diatomee fosilizate și minerale (kaolinită, silice, calcite), esențiale în alimentarea ecosistemului amazonian .

IV. Râul de praf – traseul transatlantic

Datele satelitare CALIPSO (2007–2013) arată:

182 milioane de tone de praf pleacă anual din Sahara .

Dintre acestea, 132 milioane de tone tranzitează oceanul, iar 27–28 milioane de tone se depun în Bazinul Amazonian – aproximativ 104.000 de camioane .

Această pulbere include aproximativ 22.000 t de fosfor anual, echivalentul nutrientului pierdut de Amazon din cauza precipitațiilor .

Fluxul variază interanual – cu fluctuații de până la 86 % – și prezintă o corelație negativă cu ploaia din Sahel .

V. Impactul ecologic în Amazon

Fosforul adus de pulbere este comparabil cu cel pierdut prin spălarea solului; acesta stabilizează ciclul biogeochimic criteric pentru ecosistem .

Concentrația anuală medie este de 23 g P/ha/an, în intervalul 7–39 g/ha .

În plus, aciditatea, alumină și fierul din pulbere reglează procesele fotosintetice și microbiomul solului .

VI. O punte între epoci – trecut și prezent

Sahara verde a produs sedimente bogate în minerale care astăzi susțin un alt tip de verde – pădurea Amazoniană. Materialele sunt legate prin:

Paleogeografie: lacuri preistorice ce au lăsat straturi de fosfor acumulate .

Aerochimie: transport rapid, în câteva zile, de-a lungul Atlanticului, analizat cu precizie lidar 3D .

Biochimie: aportul fosforului compensează pierderile solului amazonian, indicând un model de fertilizare transcontinentală interumană și naturală .

VII. Implicarea viitorului – fragilitate și adaptare

Factorii de mediu care influențează fluxul:

Variația precipitațiilor din Sahel afectează vegetația și emisia de pulbere .

Modele recente sugerează că defrișările din tropice, inclusiv Amazon și Sahel, pot intensifica emisii – modificând neprevăzut transportul de praf și aportul către ecosisteme .

Înțelegerea acestui flux devine relevantă pentru:

1. Conservarea Amazonului: pierderea de fito-nutrienți poate fi compensată doar parțial fără aport extern.

2. Climatologie globală: aerosolii afectează energia planetară, uraganele și echilibrul radiativ .

3. Arheologie și paleoclimate: trecutul saharian “fertil” este o lecție legată de schimbările ecosistemelor și adaptarea umană.

VIII. Concluzie: Un editorial pentru un weekend de excepție

Acest editorial traversator combină date arheologice (gravuri, situri neolitice), analiză orbitală (cicluri Milanković), geomorfologie (Bodélé) și atmosferă globală (sateliți CALIPSO, Terra, Sentinel). Cititorul interesat va găsi o poveste care pornește de la imaginea unui deșert livid până la un lanț global de fertilitate, oferind reflecții asupra fragilității climatului și interdependenței sistemelor naturale.

Dacă ți-a plăcut acest articol nu uita 👉 Like Share & Follow - Opitional Upgrade ✨

Restack on your page and you will receive a free subscription for one year ✨

Răspunde cu un comentariu la întrebarea de mai jos, iar dacă răspunsul tău va genera o discuție mai cuprinzătoare , vei primii free subscription, pe viață ✨

“Ce planuri de conservare pot fi concepute, în acest moment, pentru a păstra acest ciclu, conservat, natural și funcțional în cazul în care aportul de praf saharian, direcționat spre Sudul Americii, ar scădea cu 50% - în următorii ani?“

Succes 🙏